Deck Lemn terase exterioare
GLOSAR DE TERMENI
Deck Lemn terase exterioare
TERMENI SPECIFICI UTILIZAȚI ÎN SITE
Densitatea lemnului
reprezintă raportul dintre masă și volum și se exprimă în kg/mc. Densitatea depinde de mai mulți factori: specia lemnoasă, umiditatea lemnului, locul de proveniență, condiții de vegetație etc. Densitatea lemnului poate varia chiar în cadrul aceleași specii. Densitatea specificată în cadrul fiecărei specii este calculată la umiditatea de 12%.
Duritatea lemnului
este strâns legată de densitate și reprezintă în general rezistența la tăiere sau zgâriere. O abraziune sau zgâriere reduse înseamnă un risc scăzut ca apa sau ciupercile să pătrundă în lemn. Cu cât lemnul este mai dur cu atât este mai durabil și mai ușor de întreținut.
Clasa de durabilitate
este reglementată de standardul EN 350-2.
Astfel, se disting 5 clase de durabilitate naturală pentru lemnul masiv:
- Clasa 1 – foarte durabil
- Clasa 2 – durabil
- Clasa 3 – durabilitate medie
- Clasa 4 – puțin durabil
- Clasa 5 – non-durabil
Speciile din clasele 1-3 pot fi utilizate în mediul extern fără tratare suplimentară.
Stabilitatea lemnului
este proprietatea care reflectă în ce măsură și cât de rapid își modifică lemnul dimensiunile la schimbarea umidității. Cu cât este mai mică modificarea dimensională, cu atât riscul de deformare a lamelelor este mai redus. Lemnul prezintă 2 tipuri de modificări: contragerea și dilatarea.
Contragerea lemnului
reprezintă reducerea dimensiunilor și volumului unei piese de lemn prin scăderea conținutului de apă din celulele lemnoase. Ea are loc când lemnul se află în contact cu aerul uscat, iar apa conținută în celule este eliberată, având ca rezultat subțierea pereților celulari.
Dilatarea lemnului
reprezintă mărirea dimensiunilor și a volumului lemnului datorită creșterii conținutului de apă din interiorul acestuia, la contactul cu aerul umed sau cu apa.
Contracția volumetrică
arată ce volum din lemn se micșorează și se manifestă în 2 planuri – tangențial și radial. În general contracția radială este mai redusă decât cea tangențială.
Umiditatea și uscarea
Umiditatea reprezintă raportul dintre cantitatea de apă conținută în lemn și masa de lemn complet uscat. Umiditatea depinde de locul unde se găsește lemnul și are o influență majoră asupra proprietăților acestuia.
Uscarea lemnului poate fi naturală, la aer (AD – air dry) sau în uscătoare speciale (KD – kiln dry). O particularitate a uscării KD este termotratarea (HT – high temperature)
Duritatea Monnin
este un indicator măsurat printr-un test special realizat asupra unei bucăți de lemn cu o umiditate cuprinsă între 10 si 12%. Acest test măsoară rezistența la penetrare pe fața radială a lemnului. Se realizează prin aplicarea unei forțe de 1960 N utilizând un cilindru metalic cu diamentru de 30 mm și cu lungimea mai mare de 20 mm.
După duritatea Monnin esențele lemnoase se clasifică în:
- lemn foarte moale (duritatea Monnin <1,5)
- lemn moale (duritatea Monnin cuprinsă între 1,5 și 3)
- lemn mediu-tare (duritatea Monnin între 3 și 6)
- lemn tare (duritatea Monnin între 6 și 9)
- lemn foarte tare (duritatea Monnin >9)